Conflictul Rusia – Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 17 februarie 2022, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declarații de presă după participarea la reuniunea informală a Consiliului European și la Summitul Uniunea Europeană – Uniunea Africană.
Am participat ieri și astăzi la o serie de întâlniri la nivel înalt, întâlniri foarte importante. Foarte pe scurt aș relata.
Aseară am avut o întâlnire într-un cerc relativ mai restrâns, o întâlnire la care m-a invitat Președintele Macron, întâlnire pe care am avut-o la Palatul Élysée. A fost vorba de a discuta puțin cum putem să abordăm chestiunea prezenței noastre militare în zona Sahel, unde suntem și noi implicați în combaterea grupurilor teroriste de acolo. Situația este foarte complicată, au fost acolo răsturnări de guverne și a trebuit să analizăm această chestiune. Important de acolo de reținut – că noi, România, suntem hotărâți să continuăm într-un format care va fi găsit în următoarea perioadă, pentru a rămâne acolo, implicați în rezolvarea chestiunilor.
Astăzi am venit la Bruxelles, unde am avut o întâlnire în format Consiliu European, dedicată situației de la granița Ucrainei cu Rusia – o problemă care pe noi ne preocupă foarte mult, dar și pe ceilalți, evident. A fost o întâlnire scurtă, fiindcă după aceea am avut Summitul despre care o să vă spun imediat. O întâlnire însă foarte bună și cea mai importantă concluzie din întâlnire pe Ucraina și Flancul Estic a fost că trebuie să rămânem uniți. Trebuie să rămânem uniți și în eforturile diplomatice, și în eforturile economice, și evident că suntem între timp pregătiți să luăm orice măsură se impune, împreună, atunci când situația în teren se schimbă.
Repet, suntem uniți, rămânem uniți, știm ce avem de făcut și, orice se va întâmpla, vom reacționa adecvat împreună. Este cel mai important mesaj și cel mai puternic mesaj!
Astăzi, începând de la prânz, am participat la o întâlnire la nivel înalt, un Summit, între Uniunea Europeană și Uniunea Africană, o întâlnire în format fizic, foarte importantă. Africa nu este un continent cu care nu avem prea multe, dimpotrivă, este un continent care ne preocupă. Este evident că problemele Africii sunt și problemele noastre – dacă ne gândim doar la chestiunea pe care am menționat-o deja, terorismul din zona Sahel, dar și oportunități pe energie, pe colaborare economică, de ce nu, combaterea migrației și multe alte teme pe care trebuie să le abordăm în comun, dacă vrem să găsim soluții la problemele care apar și să găsim soluții și abordări constructive pentru oportunitățile care apar.
Iar acum, spre seară, am participat la o masă rotundă, s-au organizat mai multe, o masă rotundă dedicată păcii și bunei guvernanțe, o temă care pentru noi este extrem de importantă din foarte multe puncte de vedere. De aceea, suntem foarte implicați în problemele care ne preocupă pe Flancul Estic și, cu oarece succes, în aceeași măsură, suntem implicați în zona Sahel, în Africa, dar suntem implicați și în alte zone în Africa, unde venim cu expertiza noastră pentru a ajuta guvernele de acolo din zonă. Iar mâine voi participa la o masă rotundă pe teme de educație.
Cam acestea sunt temele care au fost și care vor fi în această multitudine de întâlniri la care am participat. Între ele, mâine dimineață voi avea și o întâlnire cu noua Președintă a Parlamentului European, doamna Roberta Metsola.
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Dacă situația de securitate de la granița cu Ucraina se înrăutățește, ce măsuri concrete pregătește România, pentru că efectele ar putea fi resimțite la nivelul cetățenilor, iar situația economică oricum este complicată? Și dacă România este pregătită eventualii refugiați care vin din Ucraina.
Președintele României: Dacă situația se schimbă, cum am spus și înainte, reacțiile pe care le vom avea vor fi reacții comune, deci nu va reacționa fiecare țară separat, ci Uniunea Europeană are pachete de reacții pregătite și acestea vor fi puse în practică. Dar, sigur, fiecare are și probleme foarte concrete. De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina și este posibil să apară un flux de migranţi. Și, da, suntem pregătiți pentru această situație. În chestiuni de impact economic, suntem pregătiți. Avem și noi măsuri specifice pregătite, dar trebuie să știm foarte clar. Noi ne dorim o soluție diplomatică. Nu-și dorește nimeni o soluție de tip sancțiuni, ci ne dorim ca această situație de pe Flancul Estic să fie detensionată prin dezescaladare și prin calmarea tensiunilor.
Jurnalist: După cum spuneați și dumneavoastră, ați participat aseară la reuniunea informală organizată de Președintele francez Emmanuel Macron la Paris. Aș vrea să vă întreb, în acest context, dacă ați discutat și despre acel grup de luptă NATO care va fi sub comanda Franței și care ar putea fi găzduit în România. Ne puteți oferi mai multe detalii cu privire la locul unde ar putea fi găzduit acest grup de luptă și când ar sosi acești militari în România?
Președintele României: Am discutat cu Președintele Macron în marja întâlnirii de aseară și această chestiune. Rămânem implicați, Franța își dorește în continuare să fie națiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă – battle group, cum se numește în NATO – să fie poziționat în România. Și da, pot să vă spun că noi suntem pregătiți, știm unde va fi poziționat acest battle group, însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimiști că aliații vor agrea acest format. Discuțiile se vor purta în această primăvară și, în final, când totul va fi rezolvat și clarificat, vom putea să facem și declarații publice despre cine participă, unde vor fi poziționați și alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu.
Jurnalist: Aș dori să știu dacă în marja întâlnirii pe care ați avut-o cu Președintele francez ați adus în discuție și dosarul Schengen? Vă întreb asta pentru că viziunea franceză în acest domeniu este mai întâi reformarea prin formarea Consiliului Schengen și întărirea frontierelor externe și abia apoi extinderea. Mă gândesc că, în contextul ultimelor evoluții de securitate, am avea șansa să-i convingem pe prietenii noștri francezi că o reformare cu integrare ar fi poate mai eficientă.
Președintele României: Aseară nu a fost temă de discuție, și, în consecință, aseară nu a fost discutată această chestiune, însă am discutat-o cu altă ocazie și cu toții, împreună, suntem conștienți că această situație trebuie rezolvată. Însă este un proces, după cum știm deja, foarte lung, cu foarte multe evaluări și evaluări intermediare, însă pot să vă spun că eu nu am abandonat demersurile pentru Schengen. România este în continuare interesată și este un obiectiv strategic pentru noi, deci, vom continua discuțiile pe această temă.
Jurnalist: Domnule Președinte, dacă mai îmi permiteți o întrebare. Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră sunteți mulțumit de modul cum funcționează coaliția de guvernare, pentru că vedem un meci al declarațiilor, și voiam să vă întreb dacă credeți că va rezista și după 2024.
Președintele României: Este o coaliție care e gândită pentru a guverna România acum, ce va fi după alegerile din 2024 cred că nimeni nu poate să vă spună. Însă, dacă coaliția ține până în 2024 și vine cu rezultate bune, ceea ce eu îmi doresc foarte mult, fiindcă este nevoie în această perioadă de un guvern care gestionează și crizele, și complicațiile, dar și oportunitățile, dacă ne gândim numai la banii europeni, mulți, care pot fi folosiți pentru România și pentru români. Eu sunt mulțumit de cum funcționează guvernul. În coaliție, sigur, este încă multă nevoie de armonizare între poziții și este nevoie de foarte multe contacte pentru a găsi punctele comune cele mai bune și pentru a negocia punctele divergente. Sunt optimist că, într-un final, aceste chestiuni vor intra într-o normalitate.
Vă mulțumesc!
Sursa și foto: presidency.ro