Când a avut loc primul miting din România? Câtă lume a fost?

0

Primul miting. România a avut o istorie zbuciumată, plină de evenimente care i-au schimbat cursul dezvoltării. Cu toate acestea, caracterul puternic al poporului nostru a ieșit de fiecare dată la suprafață când a fost nevoie.

Care a fost primul miting din istoria României?

Cu toate că, de-a lungul istoriei, au mai fost mișcări de protest față de anumite evenimente sau situații, primul miting cu adevărat din istoria României este considerat cel din anul 1848.

Totul s-a întâmplat după Revoluţia maghiarilor din 15 mai 1848 şi instaurarea guvernului revoluţionar condus de Lajos Batthyány. Noul Executiv a promovat diferite reforme sociale, fapt care a nemulțumit preoţii greco-catolici din Ardeal. Drept urmare, aceștia au chemat credincioşii la primul mare miting din istoria românilor: MAREA ADUNARE de la Blaj. Nu mai puțin de 40.000 de oameni s-au strâns la chemarea liderilor spirituali.

Doar Avram Iancu a adus zece mii de moţi. Cei strânși acolo au ales un Comitet Naţional, din care făceau parte Avram Iancu, Andrei Mureşanu (autorul poeziei “Deşteaptă-te române!”, devenită după 1989 Imnul de Stat al României), Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu şi mulți alţii.

Marea Adunare Naţională de la Blaj a adoptat programul social-politic al revoluţiei din Transilvania și cerea următoarele drepturi pentru români:
● dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
● dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
● libertatea cuvântului şi a tiparului;
● asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;
● înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
● învăţământ de toate gradele în limba română, potrivit newstandard.news.

Cum s-a format mitingul?

Oamenii veniți din toate colțurile țării s-au adunat la Blaj încă de la ora 05:00 dimineața. După ce liderii spirituali au citit măsurile care trebuie respectate, în conformitate cu cerințele Guvernului, s-a trecut la dezbateri publice.

Astfel, mulțimea a adoptat un program cu caracter democratic, care prevedea: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului şi a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română.

Românii erau nemulțumiți de unirea forțată dintre Ungaria și Transilvania. Cu toate acestea, a urmat anexarea regiunii române la Ungaria și mai multe lupte duse cu Avram Iancu. Românii au trebuit să aștepte încă 70 de ani până la Marea Unire.

Foto: Wikipedia și identitatea.ro

Comentarii Facebook

Lasă o replică

Email-ul tău nu va fi făcut public.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Citește mai multe aici!

Politica de confidențialitate și cookie-uri