Ce reforme însemnate a făcut Alexandru Ioan Cuza?

0

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, care a domnit între 1859 și 1866. În timpul mandatului său, Alexandru Ioan Cuza a implementat o serie de reforme importante, care au avut un impact semnificativ asupra societății și economiei din Principatele Unite. Iată câteva dintre cele mai importante reforme:

  1. Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești: În 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) și apoi și al Țării Românești (24 ianuarie 1859), unind cele două principate într-un singur stat. Acest eveniment a fost deosebit de important pentru dezvoltarea ulterioară a României.
  2. Reforma agrară: Alexandru Ioan Cuza a pus în aplicare o reformă agrară care a eliminat diferitele forme de corvoadă și a introdus proprietatea individuală asupra terenurilor. Această reformă a permis oamenilor să devină proprietari de terenuri agricole și să își dezvolte propriile afaceri, ceea ce a dus la creșterea producției agricole.
  3. Reforma învățământului: În timpul mandatului său, Alexandru Ioan Cuza a pus în aplicare o reformă majoră a sistemului de învățământ, prin care a creat școli primare gratuite și a introdus un sistem de examene naționale pentru absolvenții de liceu. De asemenea, a fost fondată Universitatea din București în 1864.
  4. Reforma administrativă: Alexandru Ioan Cuza a reorganizat administrația publică a Principatelor Unite și a înființat ministerele de Interne, Justiție, Finanțe, Culte și Afaceri Străine. Aceste reforme au dus la creșterea eficienței guvernamentale și la modernizarea aparatului de stat.
  5. Reforma judiciară: Alexandru Ioan Cuza a implementat o reformă judiciară care a introdus independența judecătorilor și a eliminat corupția din sistemul judiciar. De asemenea, a introdus o serie de măsuri pentru a îmbunătăți accesul la justiție pentru toți cetățenii.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante reforme implementate de Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale. Reformele sale au avut un impact semnificativ asupra modernizării și dezvoltării României în secolul al XIX-lea.

De ce a fost dat jos Alexandru Ioan Cuza de la conducerea țării?

În ciuda reformelor sale importante, Alexandru Ioan Cuza a întâmpinat și o opoziție puternică, din partea unor grupuri de interese care se simțeau amenințate de schimbările pe care le-a introdus în țară. Această opoziție a crescut treptat și a dus la căderea sa de la putere în 1866. Există mai multe motive care au contribuit la căderea sa de la putere, printre care:

  1. Corupția: Deși Alexandru Ioan Cuza a luptat împotriva corupției, a fost acuzat în mod repetat de implicare în acte de corupție, inclusiv în distribuirea frauduloasă a terenurilor și în concesionarea monopolurilor.
  2. Autocrația: În timpul mandatului său, Alexandru Ioan Cuza a încălcat unele dintre drepturile și libertățile cetățenilor, prin implementarea unor măsuri autoritare și centralizatoare, care au împiedicat dezvoltarea unei societăți civile puternice.
  3. Instabilitatea politică: Pe parcursul mandatului său, Alexandru Ioan Cuza a trecut prin mai multe crize politice, inclusiv conflicte cu partidele politice și cu membrii guvernului său.

În cele din urmă, o parte din clasa politică și armată s-au unit împotriva lui, iar în 1866 a fost forțat să abdice de la tron. În locul său a fost adus Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit primul rege al României.

Cine l-a dat jos pe Cuza?

Coaliția care a organizat lovitura de stat și l-a forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice a fost formată din mai multe grupuri politice și militare, printre care:

  1. Conservatorii: Conservatorii erau un grup politic conservator și naționalist care se opunea reformelor lui Cuza și susținea o politică mai autoritară și centralizatoare.
  2. Liberalii: Liberalii erau un grup politic progresist care a fost inițial aliat cu Alexandru Ioan Cuza, dar care și-a schimbat poziția și s-a opus reformelor sale în perioada următoare.
  3. Armata: Unele unități ale armatei, în special cele care erau staționate în București, s-au alăturat coaliției și au jucat un rol important în organizarea loviturii de stat.
  4. Membri ai elitei politice și intelectuale: Unii membri ai elitei politice și intelectuale s-au alăturat coaliției și au sprijinit organizarea loviturii de stat.

Alianța, denumită „Monstruoasa coaliție” a fost formată din radicalul C. A. Rosetti și Ion C. Brătianu, cărora li s-au alăturat și alte personalități ale vieții publice: conservatorul Lascăr Catargiu, moderatul Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Golescu, Petre Mavrogheni.

Foto: b1tv.ro

Comentarii Facebook

Lasă o replică

Email-ul tău nu va fi făcut public.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Citește mai multe aici!

Politica de confidențialitate și cookie-uri